Făurar

Vreme de iarnă și primăvară,
Îmbrăcată-n haină de făurar.
Cu miros de zăpadă și scorțișoară
Cu o filă rece… de calendar.

Zăpadă moale, plină de apă,
Nori plumburii, dar trecători,
Vântul cam șăgalnic omătul papă,
Viața ne suflă prin ai săi pori.

Am vrea să zicem că-i totul bine,
De n-ar circula acel virus gripal.
Nu știm unde merge, la mine, la tine,
Nu-i deloc de joacă, nu este banal.

Ne temem de zarvă și de curent rece,
De pământ prea moale, alunecos.
Suntem totuși oameni și în viață ne trece
Orice încercare pe sus sau pe jos.

Merg ca pisica pe coji tari de nucă,
Să nu mai alunec, că nu e plăcut,
Se duce omătul, chiar vrei să se ducă?
Să ai primăvara cu a ei început?