Treceai triumfătoare, pe aripi de lumină,
Privirea îndrăzneaţă și mersul legănat.
Prin stele nestemate și cer cu lună plină,
Te oglindeai în ape, dar nu te-ai săturat.
Voiai comori și lux, visai vile, piscine.
La câte aveai, mai multe ai fi adăugat.
Dar nu te interesa cine să-ți dea, vezi bine,
Se cuvenea să ai un trai îndestulat.
Dar te-ai izbit puternic cu capu-n tocu ușii
Si visul s-a tot dus și dus a fost de tot.
A fost o luptă crudă, precum turcii cu rușii,
Realitatea dură îți mai dăduse un vot.
Ai spus că sănătatea e acea scumpă comoară,
Să stai într-o căsuţă, cu linişte deplină.
Și dacă o să poţi, să urci încet o scară,
Dar să cobori încet, ca să ajungi la cină.