Gânduri de dimineață

Am crezut că viața asta e făcută să dureze,
Nu-i lipită cu lipici, nici bătută-n pioneze.
Ea se clatină, mai plânge, face rotocoale mii,
Te slăbește, apoi te strânge, nu ai de ce să te ții.

Îți zâmbește, apoi te iartă, dacă ai greșit un pic,
Te servește apoi cu tartă. O mănânci și ești voinic.
Te trezești de dimineață, ești complet dezorientat.
De unde să apuci de ață? Să n-o rupi, că e păcat.

Poți fi tu chiar precaut și oricât te tot ferești,
Nu întotdeauna cauți tot ce-i bun, mai și greșești.
Viață, viață trecatoare, cu lumini și umbre vii,
Ești ca vremea schimbatoare și faci valurii mii și mii!