Noi

Două fete mama are.
Una cu nume de cântec,
Alta cu nume de floare.

Una-i menită să cânte iubirea,
Alta-i făcută să încânte privirea.
Când eram micuțe, nu înțelegeam,
De ce aceste nume noi le stăpâneam.

Noi eram mereu nemulțumite,
Că numele noastre sunt nepotrivite.
Doina și Brândușa sunt a noastre nume,
Mama n-i le-a pus, n-avea chef de glume.

Am crescut, cu timpul ne-am obișnuit
Și acum credem, chiar, că le-a nimerit.
Pentru a noastre nume, mamă, te iubim!
Cu lacrimi în ochi, noi îți mulțumim!

Ne-ai crescut din greu și ne-ai dat un rost.
S-avem nume, masă și un adăpost.